"Fi-ti sfinti, caci Eu sunt sfant."

Ma intrebam adesea oare ce inseamna cu adevarat sa fii sfant. Plangeam /radeam cand ascultam cum priveau unii sfintenia si cum se dedicau ei pe deplin, iar pe de alta parte cand auzeam ereziile, nu stiam de ce adesea mi se infundau urechile…ma ghidilau asa tare k imi venea sa rad , in timp ce pleoapa nastea lacrimi. A fi crestin cu siguranta nu inseamna a fi sfant. De ce atatea confuzii? Lipsa de cunostinta. Prea multe texte scoase din contexte. Lumea e prea afundata in materie, prea grabita, ia tot ce aude ca fiind un adevar, un lucru bun. “Cercetati scriptura”, spune Biblia, caci in ea vom gasi adevarul, deoarece El e Calea Adevarul si Viata. NU poti fi sfant atat timp cat nu iti cunosti modelul perfect de sfintenie. Asa cum nu poti sa descrii un avion daca in viata ta nu ai vazut unul. E simplu sa aruncam cuvinte, dar in necunostinta de cauza nu e indicat. Cred ca avem de-a face cu doua categorii de oameni : cu sfinti-cei care chiar urmeaza porunca(pt ca acesta este mai mult decat un verset,este o porunca , o necessitate vitala) si stau in comuniune cu Dumnezeu, si cealalta categorie de sfantoci-cei care cred k orice ar face ei sunt sfinti(ca si cum nu ar avea natura pcataoasa , parca s-ar fi nascut sfinti) si isi permit sa judece pe oricine, deoarece stau prost la capitolul introspectie(“ nu judeca sa nu fi judecat”. “nu te considera singur intelept”) . Acum, ce este un sfant?Probabil déjà ti-ai facut o parere. Nicidecum nu e sfant un om atarnat pe un perete,care are o fata plangacioasa, sau o coroana probabil prea putin meritata deaspra capului unui om consacrat unei lucrari de ajutorare, sau o femeie care a facut un bine la viata ei. NU!sfant e cel ce se sfinteste in fiecare zi spre lauda Lui Dumnezeu si nu spre a oamenilor. “Caci prin har ati fost mantuiti, nu prin fapte ca sa nu se laude nimeni.” Odata ce am primit mantuirea Lui Dumnezeu ca cea mai mare bogatie, este de dreptul nostru, sa avem grija de trupul nostru care e Tempul Lui Dumnezeu si in care trebuie sa troneze sfintenia Lui desavarista si izvorul nesecat de dragoste. Haideti sa nu lasam un pacat o miciuna, sa ne cutremure viata de credinta, si sa ne pocaim in fiecare zi pentru a putea ajunge curati si fara prihana inaintea Sfinteniei Lui.

Bucuria: o stafida minuscula sau un pepene urias?

Citeam azi ceva frumos care a trezit in mine dorinte ce dormitau latent. Un citat spune ca cei mai frumosi cercei se fac din cirese. Un lucru atat de simplu si totusi atat de greu de admirat. Frumusetea lucrurilor nu doar ca sa gaseste in inima celor ce le acorda importanta si le admira, dar cresc odata ce noi crestem in simplitate si puritate si ne desprindem de lucruri complicate , nesatisfacatoare. Am redescoperit k am o pasiune pt lucrurile simple si totusi ,ma complic mult prea des, creend un sentiment de apasare si nemultumire. Azi am hotarat, ca vreau sa ma bucur de fiecare picatura de adevar cu care stau de vorba, de fiecare galeata de cuvinte pe care o consum impreuna cu oamenii importanti din viata mea, de diminetile cand pot merge desculta prin roua(desi niciodata nu am facut acest lucru ), de glasul randunelelor in bataia razelor de soare, de cafelele uneori prea indulcite alteori prea amare, de fiecare salut pe care il primesc uneori impartial alteori deloc, de rugina viselor prea mult plouate, de tot si toate!Daca ma pot bucura, aleg sa fac asta de buna voie si nesilita de nimeni. Stiu ca schimbarea incepe cu mine. Schimbare, numai zaboi, ai mult de lucru.Ia-ma de mana, sa pornim la drum

Azi - martorii rabdarii

Astazi am invatat ca trebuie sa am rabdare. Trebuie sa astept si sa indur atat cat trebuie nu atat cat vreau sau imi imaginez eu ca este nevoie. Timpul , are si el ceva de spus.Trebuie sa ma opresc sa il ascult si pe el, eu am vorbit destul. Invata de la oameni maturi! Timpul este al doilea dupa Dumnezeu cel mai matur si intelept…poate sa imi dea o adevarata lectie de viata , si chiar asta face , minut cu minut, desprinzand ore din clipele lui pentru ca eu sa pot acumula experienta, sa pot face azi ce n-am facut ieri, si sa pot face maine, ceea ce visam de cand prima data El mi-a suflat in nari viata.
Grabita, lipsita de notiunea “alegerii potrivite”, desprinsa de realitati tragice, impiedicata si cu capul in nori uneori…M-am ingradit intr-o lume in care am crezut ca doar incompetentele si neajunsurile imi sunt puse in valoare…ce amarnica minciuna.Ele? Sunt doar niste umpre si penumbre…chiar asa de greu mi-e oare sa stau in bataia soarelui si sa mi se vada adevarata forma, contururile bine definite ale calitatilor?? Mi-e rusine acum cand ma gandesc mai bine, ca de multe ori m-am multumit cu un ciob din adevarata existenta a mea si un ciot de umbra m-a facut sa ma vad asa de incetosata si deformata comparativ cu ziua in care am ales sa ma vad in totalitate in toata spelendoarea, lumina, caldura si gingasia soarelui. M-am batut de multe ori in piept…am crezut k pe la batranete ceva din mine va spune: “bine lucrat rob bun si credincios”…nu …de fapt asta e doar speranta vietii viitoare, pana atunci voi crede doar ca intr-o zi voi putea intona duetul versetului “am luptat lupta ce-a buna, am sfarsit alergarea” alaturi de Pavel, omul devotat pana la capat. Pana atunci totusi trebuie sa astept si sa indur atat cat trebuie indurat, fie cu glass spart, fie cu nesaturatele lacrimi in ochi, dar cu focalizarea pe zambetul care intr-o zi va fi nelipsit, si ca o eticheta la certificatul meu etern.

Ultimul geamt al cutremuratoarei nopti

Totul a inceput cu ultimul geamat al cutremuratoarei seri…déjà vedeam coltii obositei nopti, simteam atmosfera apasatoare a cosmarului in care pribegeam de aproape un ceas…glasul mi-era sters…privirea rupta de realitate…ce vedeam?
Din senin ochii mi se numeau inculpati…faceam parte din macabrul tablou al stricaciunii umane..pur si simplu, prezenta trupului mi se numea “vina”…am primit sentinta…sunt un muritor ca voi si totusi atat de diferit…te-ai intrebat vreodata de ce majoritatea cuvintelor care incep cu “M” imi displac?de ce sunt asa multe incat voi incepe sa numar si nu voi mai termina?...pentru inceput ar fi: moarte, macabru, minciuna, mila, maladie, masca, mizerie, miros urat, mucegai, mahmur, mafiot, malefic, masochist, si altele, si de ce am o inclinatie aparte pentru cele care au la baza litera “I”?De aceea, pentru ca pe cand inca de la nastere imi cadeau “Margele” de picuri din ochi, cineva le transforma cu darul “Iubirii” in zambete.Atunci cand greseam si “Minteam”, nu din propria initiativa parintii ma “Iertau”…El imi dadea “Importanta”. Atunci cand mergeam pe strada si pasii imi erau strambi si inima “Murdara”, El ma lua de brat, si ma “Izbavea”, dandu-mi pace si liniste. Cand ajutor ii ceream confuntandu-ma cu anumite “Masti” omenesti, El ma “Initia” si imi dadea “Iscusinta”…intelepciunea El m-a invatat. Cand inima mi se zbatea in “Mocirla” de pacate, El ma ducea la drum de lumina, curata pacatele si le facea un alb “Imaculat”…inca te intrebi despre ce vorbesc, si de unde atata antipatie si simpatie pentru niste litere?
Traim intr-o antiteza nemarginita, in care asemeni unui basm , dorim ca binele sa invinga raul…de ce litera “M”? a fost ideea lui Mamona, sa se dezbrace de slava frumusetii ceresti….ne umple capul cu “Mizeria “ lui si in fiecare zi cerseste la usa inimii noastre “Mila”, “Murdarindu-ne” apoi cu pacatele lui nascatoare de “Moarte sufleteasca”. De ce sa fiu in stransa legatura cu “I”? Isus e “Iubire” “Iertare” “Infinitate” Iradiant cu dragoste” este “Incomparabil” Isus e Isus.E nevoia noastra zilnica.

Rugaciunea mea de azi...

Vad, vad Doamne tot ce-n juru-mi se arata…
Pacatul ne umbreste, e cea mai mare pata…
Tata, ochii tai sunt prea frumosi sa vada raul din aceasta lume
Dragostei Tale sa ii rasplatim cu ura, batai si inselaciune?
Iarta-ne o Scump Parinte, am pierdut cu toti controlul
Ia-ne Tu, condu-ne, al Tau este viitorul
Plang, lacrimi se strang, stiu k le numeri pe toate
Sufar pentru toti in care vad doar rautate…
De multe ori eu te-am chemat in inima-mi sa-ti odihnesti piciorul
Nu-ntelegeam mesajul Tau, acum stiu: nu-mi era curat “covorul”
Iti ceream sa te asterni, pe pacat , pe nedreptate,
Azi am spalat mizeria, sa stai aici, de-acum se poate.
Jertfe n-am sa-ti multumesc pentru-ndelunga Ta rabdare
Pentru darul Tau ceresc, pentru`a Ta rascumparare.

Libertate!!!

- Libertate!!!....ai spus cumva libertate?
Sau doar incercai sa descoperi cuvinte demult uitate?
Porti la gat un lant cu un isus fals,atarnat
Si inima e tot la cura, caci a mancat prea mult pacat
Ai crezut ca esti liber sa faci ce vrei cu viata ta,
Si-ti dau dreptate,
Dar dintre toate
Socoteala, stiai ca tu vei da??

Ai aruncat mereu sageti, in omul care cu drag iti vorbea,
Acum cand randul ti-a venit, te-ntrebi plangand: - De ce-i asa?

Poti sa te certi, sa razi ,sa zbieri
Dar niciodata maine, nu va mai fi ca ieri.
Bei plictisit din orele ce azi au mai ramas...
Fa tot ce poti ,sa nu regreti iar timpul lepadat de ceas!!

Ti-ai deschis un cont la Banca cu Placeri Nelimitate
In fiecare zi depui iluzii si-acumulezi sperante primite in rate
Ramas fara nimic din jocuri de noroc si nopti de hotie
Te-ai amanetat pe tine, uitand ca ai acasa o sotie.

In prima zi la amanet auzul ti-a fost luat
Sotia iti spunea ca te iubeste, tu erai tot incruntat.
Afara-n prag, copii tai seara te-au asteptat,
Tu ai trecut prin spate, caci orbind n-ai observat.
Mirosul ce-ti placea la nebunie cand la masa cu prajitura musafirii se serveau
Nu-ti mai provoca acum nici tresarire, caci dintre toti, doar tie simturile iti lipseau...
Cand de mana, pe banca sotia tandru te tinea,
Stateai ca o pestera deschisa cu brate reci, si umbra-n ea
Ultimul lucru ce mai apartinea de tine
Era vocea-ti obosita,tremuranda de rusine
O inundatie de lacrimi, la piciorul tau zacea
Familia se ruga intr-una pentru salvarea ce-ti dorea...
Dar ultimele cuvinte ce le-ai rostit inainte de faliment
Au fost despre libertate si trairi aventuriere de moment.

Nu te-ai gandit o clipa in urma ce-ai lasat,
Sau ce-a simtit nevasta cand obrazul la plecare, nu i-ai sarutat...
Ai fost liber sa alegi
Dar libertatea nu ti-a fost decat robie
Ai pierdut tot ce-ai avut, ajungand doar o pustie...

Depinde viata cum ti-o faci , si drumul de-l parcurgi cu bucurie
Caci poate fi viata necaz, daca Isus iti da la orice pas tarie.
Esti liber azi sa fii in tot locul o binecuvantare
Sa fi exemplul cel mai demn ,o raza pe neagra carare.

Vorbe exceptionale, piedici cu semne de intrebare

Ridic o spranceana in acelasi timp cu un semn de intrebare. Nu e primul semn, este infinitul din necuprinsa mare de interogare.
Un pas cu capul sus, altul morocanos, astazi invatam mersul pe jos.Nu pentru ca ar fi prima oara cand ne miscam, ci pentru ca stagnam de multe ori cand stam.
Fluturi de picaturi zboara prin natura…ce zi trista, ce culoare pala….fluturi incolori…o zi plina, una goala.
Mi se spunea demult, ca omul are doar 2 neuroni.Raspuns gresit.Are mai multi decat putem noi numara.
Au mai incercat altii sa ma convinga cu ardoare despre teoria lor ateista careia ii slujesc devotati de cand au auzit k numai e crestinismul “la moda”.Reactia mea?Adversa.N-am dat ochii peste cap, n-am fost socata. Am spus doar:Nu exista, nu exista asa ceva.
In fine, o vorba aici o vorba acolo, déjà sunt doua.
Ce mi s-a mai spus?
De ce sa nu minti cand oricum societatea te fura?!Bea si tu din cupa lor o picatura.Nu stiam niciodata de ce nu support sa mi se aduca un pahar cu mainile prinzandu-l de sus.Am stiut eu ca niciodata nu voi suporta manjiturile. E ca intrebarea puerila pe care multi parinti au intampinat-o:”-Mama de ce sa ma speli, cand maine iar ma voi murdari?”
Multe vorbe in joc, si totusi jocul decide sa mai stea o tura.
-“Frumos, foarte frumos arati astazi.Parul iti sta superb.” Am vrut sa spun , dar poate a fost mai bine ca m-am abtinut.La fel imi statea parul si ieri cand trecand pe langa zidul frecventat de multe mazgalituri, cineva radea in urma mea crezand ca urechile uneori le port doar ca un accesoriu pentru cap. Cum explic asta?Prefacatorie la nivel mondial.Nu-I da trupului oxigen si-l vei vedea cum adoarme sforaind vesnic.La fel, nu-I da barfitorului subiect de barfe, nu moare fara ele, le poate naste singur.
Terapie intensiva?? Aaaa da…am auzit de asa ceva.Da de ce se tot chinuia un vagabond sa-I explice unui profesor k trebuie sa-si faca ceva analize?Oare profesorul avea crize?Am mers asa o statie mai departe, ascultand discutia fiecaruia in parte.Credeam k vagabondul are chef de glume.Credeam k i se intinde plapuma mai mult decat ii este permis(Atunci chiar m gandeam, ce permis ii trebuie?Cand suntem o tara libera si fiecare are permisul de a vorbi fara a se abtine).Am cascat ochii, era sa inghit vreo trei exemplare umane in urma dilatarii pupilelor.Profesorul era cel suferind.Vagabondul un om simplu dar la fel cum spune citatul: “[…] tot secretul este educatia, Conopida nu este altceva decat o varza care a frecventat facultatea.” Era greu de acceptat dar un sfat bun trebuie luat asa cum vine, netinand cont de sura.
Fabrica de vorbe bune?
Exact asa se numea un om care a facut schimbari majore globale.Nu astepta sa il roage cineva sa spuna ce are de zis.A stiut tot timpul, cum, cand si unde avea sa-si spuna punctul de vedere. Referitor la puncte …de vedere.El a fost si cel ce care a incercat sa ne invete ca fiecare punct de vedere este in realitate un punct de orbire, din cauza ca te face total incapabil de a intelege celelalte puncte de vedere. Filzozofie nula, si adevar total
Te impiedica ceva sa spui ce ai de zis?Invata semnele de circulatie, nu e peste tot –Interzis-.

Cerseala acuta

Vad mana-ntinsa, stiu ca-asa-ti crescut…

Popor urat de lume,cu un trist trecut…

Dar sa va vada lumea ca vesnic cersetori?

Ocoliti cersitul, amabili muritori…

Ati cautat de lucru si ati tot fost respinsi?

Amare cautari ,daca furnad ati fost prinsi..

Vai si vai, oftat puternic,doliu infinit

In tara mea “munca” a luat sfarsit?

Singura datorie a voastra , a noastra e sa iubim

Sa iubim omul, sa iubim sa muncim.

Somajul zici ca-si face de cap cum poate

Ceausescu se zbate sa faca iar cu comunismul dreptate.

E mort saracu in a criptei reci taceri.

Au trecut 20 de ani, parca era ieri.

Te-ntrebi maine ce-o sa fie traind in democratie?

E simplu pentru onoratii de sus din umila Romanie.

Una scoate mana dintr-un buzunar

Altul portofelul lui de milionar.

Trai si viata, dar mai bine ai muri

Iti vine sa te zgarii pe fata, cate porcarii.

Stai cu sufletul la gura, intins ca palma ta zbarcita

Ti-au trecut prin fatza bani, dar cerseala te “palpita”

Ah au fost vremuri cam taioase, dar acum cu val-vartej

Vine vremea cea mai proasta cu cutitul la gatlej.

Mana ta am bandajat-o, caci prea grea boala a dus

A cersit o viata-ntreaga, acum pofta-n cui si-a pus.

Si de-ar vrea sa ma cerseasca, n-ar acumula nimic

Decat stropi bogati de ploaie, si-un cupon de loz in plic.